Teodor Pantiru

Teodor a preferat să își spună singur povestea.

“Bicicleta… Acum 8 ani, tibia îmi este lovită puternic de pedala bicicletei. Cad, nu-mi simt piciorul și încep să țip. Am vrut să renunț.

Unul dintre prieteni, care era mai mare, m-a încurajat.

În timp, experiențele mele suferinde s-au dovedit a fi dese dar, prinzând curaj, nu am mai spus că vreau să renunț ci că vreau mai mult. Vreau să cad, să doară și să mă ridic.”

“După 8 ani în care am practicat acest sport mă simt împlinit pentru că mi-am petrecut copilăria plecând la ora 12 de acasă și întorcându-mă după 10 ore înapoi.

Am învățat din fiecare experiență, un concurs, o lovitură, un sacrificiu, că bicicleta a avut un rol demențial în dezvoltarea mea personală. Pasiunea mea a însemnat copilărie, iar acum când mă dau mă simt ca un copil. Cred că acest aspect este destul de incomparabil pentru că aud tot mai des “dacă aș mai fi copil…”.

Echipa Tabi49 am cunoscut-o la Brașov Street Series, unde mi-am petrecut unul dintre cele mai frumoase concursuri.”